"Cum să privim dansul” este un performance filosofic sincer despre dans. L-am numit „dialectica dansului” și ale practicilor dansului. Acest spectacol, interpretat incredibil de frumos, m-a impresionat și m-a lăsat într-o stare meditativă mult timp după ce l-am văzut și am participat la atelierul lui Stephen Batts în timpul festivalului.

Stephen Batts a dezvoltat conceptul de „mișcare poetică”, oferind instrumentele necesare pentru percepția dansului. Ne întrebăm cu toții - ce este cu adevărat un dans? Ce este un dans bun? Cui aparține dansul?

Performance-ul „Cum să privim dansul” este pentru toată lumea: pentru publicul dansului contemporan și pentru dansatorii înșiși, pentru că el răspunde la toate aceste întrebări într-un mod uimitor.

Este uimitor să vezi un dans secțional pregătit cu o precizie chirurgicală. Aveam impresia că Stephen Batts este dansator, coregraf, filosof și, de asemenea, chirurg. Spectacolul său „Cum să privești un dans” transmite o acțiune aproape imposibilă de a analiza un dans într-un mod poetic. Ce căutăm, din ceea ce nu reprezintă o formă fixă, ci o manifestare complexă a unui corp performativ care se dezvoltă în timp și spațiu?

În pofida căilor evazive ale poeziei aceast performance, la fel ca întreaga filozofie a dansului dezvoltată de Batts, aduce o claritate atât de necesară celui care este interesat de dans ca experiență. Și surprinzător, sentimentul poeziei se păstrează în timpul dansului în sine: har, sensibilitate, interconexiune și utilizarea spațiului și timpului din performance.

Într-o lume haotică care a surprins în mrejele sale acțiunea firească de conectare cu propriul corp, acest spectacol a devenit un spațiu simbolic al întoarcerii. Dansul nostru! Dansul aparține oamenilor. El aparține nu numai unui dansator de balet în formă perfectă, ci și bărbatului de vârstă medie, de asemenea și femeii din public care are curajul de a accepta invitația și de a ieși pe scenă. Dansul nostru aparține tuturor.

Dar numai dacă înțelegeți să vă exprimați într-un mod corect: „armonia pielii, granițele, apropierea, nivelul doi, granițele nivelului doi și nivelului unu, nivelul cinci ... armonia pielii ... apelarea nivelului cinci, apelarea la nivelul unu." Într-un anumit fel, „Cum să privești un dans” este o piesă care te învață calitatea și poezia mișcării performative. Și atunci când ați înțeles acest lucru, ași venit acel moment prezent când în cele din urmă dețineți un dans.

Această dialectică a „mișcării poetice” reprezintă de fapt o întreagă teorie despre cum să te îndrăgostești (din nou) ..de dans!

2. Solo

Concept si coregrafia: Mirva Maakinen, Finlanda
Cu sprijinul Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare SDC în Republica Moldova.

3.Muzica corpului

Rezultatul laboratorului de performance Contact Tango
Concept: Leilani Weis (Chile) si Miguel Strebel (Spania)
Participanti: un grup de artiști internaționali, participanți ai festivalului și laboratorului de performance Contact Tango

Muzica este un ocean. Tu și cu mine suntem în aceeași barcă. Aproape. Fluiditatea aceastea este peste tot. În ceea ce există între noi, în ceea ce există în jurul nostru.

Să vedem cum tango-ul poate fi mai profund decât suntem obișnuiți să vedem. Cum conectează în sine râurile mâinilor noastre, ale șoldurilor, ale părului.

Muzica este un ocean. Dacă vrei să știi despre ce dansează valurile lui, vino în această seară. Ești întotdeauna invitatul nostru.

Cu sprijinul Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare SDC în Republica Moldova.