Votarea nominalizaţilor la Oscar 2019 este în toi. Academia Americană de Film a apelat la cei 8176 de membri ai săi cu drept de vot pentru a alege cele mai bune filme ale anului.
Nominalizările finale vor fi anunţate luni, 14 ianuarie, scrie eva.ro. Până atunci, iată zece filme din 2018, ce au rulat pe marile noastre ecrane, filme cărora le-am acorda Oscarul. Ne-au emoționat, mesajul lor ne-a pus pe gânduri, ne-au rămas în minte.
A Quiet Place
Văzut de unii comentatori ca o metaforă a sistemelor opresive, dictatoriale, în care ești condamnat să taci, pentru că altfel îți riști libertatea sau viața, A Quiet Place impresionează prin modul în care se folosește de tăcere pentru a crea tensiune. Este unul dintre cele mai bune filme lansate în 2018, meritând chiar Oscarul pentru Cel mai bun film al anului, deși genul producției (horror) probabil îi va descuraja pe membrii Academiei de Film să îl voteze în principala categorie a râvnitelor premii.
Roma
Primul proiect al lui Alfonso Cuarón de la revoluționarul Gravity din 2013. Roma marchează întoarcerea lui Alfonso Cuarón acasă, în Mexic, şi este totodată văzut ca cel mai personal film al regizorului, fiind inspirat de poveştile femeilor din copilăria sa. Prin crearea unei scrisori de iubire adresate femeilor care l-au crescut, Cuarón pornește de la propria sa copilărie pentru a crea un portret viu și emoționant al conflictelor interne și al ierarhiei sociale în timpul turbulențelor politice din anii 1970.
Transit/Tranzit
Un film despre un flagel cât se poate de real, anume războiul, și despre epurările din teritoriile ocupate, plasat într-un prezent alternativ, în care Europa ar fi din nou sfâșiată de un război mondial. Filmul Tranzit merită Oscarul pentru comentariul relevant pe care îl face despre conflagrații și refugiați. Transit este un film despre condiția refugiatului, ca o trimitere la ce se întâmplă în prezent refugiaților sirieni, care fug de războiul de la ei acasă pentru a fi primiți, astăzi, cu ostilitate în Europa.Tranzit nu se regăsește pe lista scurtă a filmelor străine semifinaliste la Oscar 2019, fiind „detronat” de alte filme extraordinare: Birds of Passage, The Guilty, Never Look Away, Shoplifters, Ayka, Capernaum, Roma, Cold War și Burning. Cu toate acestea, noi am da Oscarul pentru film străin producției Tranzit.
Zimna wojna/Războiul rece
Cold War, despre o poveste de dragoste plasată pe fundalul perioadei staliniste, a fost desemnat cel mai bun film european al anului și este semifinalist la Oscar 2019. Pe fundalul discursului toxic stalinist, ia naștere iubirea între Wiktor (Tomasz Kot), un intelectual trecut de prima tinerețe, (aparent) blazat și mult mai tânara Zula (Joanna Kulig). E adevărat că fantomele dictaturii bântuie viețile celor doi, însă centrul de greutate al acestei cronici de familie nu cade pe drama Cortinei de Fier, dar pe această iubire.
Omul-Păianjen: În lumea păianjenului
Spider-Man: Into the Spider-Verse, premiat cu Globul de Aur, este cel mai bine cotat film Spider-Man din istorie. Probabil va lua Oscarul pe 24 februarie 2019 pentru cea mai bună animație. Dacă filmele cu supereroi și-au câștigat mai puțin flatanta reputație de a fi divertisment pentru adolescenți, iată că Into the Spider-Verse propune un scenariu matur și un limbaj vizual propriu.
Animația propune poate cel mai bun scenariu dintre filmele cu acrobatul personaj și un stil vizual unic, ce apropie producția de filmul de autor.Într-o descindere în galeriile metroului, adolescentulMiles este muşcat de un păianjen radioactiv, care-l face să dobândească abilităţi şi trăsături supranaturale. Tot aici află că „Gămălie”, mafiotul oraşului - ajutat de geniala si diabolica Doctor Octopus, maleficul Scorpion și alții - şi-a construit un accelerator nuclear, ce reuşeşte să deschidă un portal către alte universuri.
The House with a Clock in Its Walls/Misterul ceasului din perete
Fantasy-ul pentru întreaga familie Misterul ceasului din perete vorbește într-un limbaj codificat despre o dilemă morală pe care o pot explora copiii alături de părinți, despre un concept - cel al ceasului care ticăie anunțând sfârșitul lumii - care a apărut în timpul Războiului Rece și despre un pact faustic, fondul fiind o lumea magică, cu obiecte și ființe fantastice, colorate și terifiante.
Regizorul Eli Roth introduce genul horror copiilor, recurgând la „jump scares”, atmosferă tenebroasă, dar fără elemente grafice, filmul fiind accesibil și copiilor mai mici, de minim 7-8 ani. Ce vedem este, practic, o frumoasă poveste despre bine și rau, despre curaj și sacrificiu, despre dragoste și pierderi...
A Gentle Creature/O creatură delicată
Legat de semnificatia titlului „A Gentle Creature” si a filmului, regizorul Sergei Loznitsa a notat în caietul de presă oferit jurnaliștilor la Cannes, unde filmul a concurat în 2017 pentru Palme d'Or: „Acest film este pentru mine o metaforă pentru o țară în care oamenii sunt mereu abuzaţi. Această țară este impregnată de toate formele de violență. Pe de o parte, există ipocrizia totală, o minciună uriașă, un cod perfect al tăcerii...și pe de alta, lucruri absolut oribile care continuă să se întâmple în fiecare zi”. Lumea creată de Sergei Loznitsa aminteşte de Castelul lui Franz Kafka.
Filmul se desfăşoară în Rusia, dar e o „Rusie eternă, sovietică, Imperiul Rus. O țară în care oamenii sunt mereu abuzaţi”, a declarat regizorul la conferința de presă canneză; se inspiră liber din romanul de început al lui Dostoievski - „Smerita”.
Bumblebee
Filmul merită un Oscar pentru că reabilitează și salvează franciza Transformers. Bumblebee ar putea fi numit primul film de familie cu roboți Transformers. Prequel-ul, cu acțiunea plasată cu două decade înaintea evenimentelor din filmul lui Michael Bay din 2007, reușește să reinventeze seria, aducând pe ecrane povestea emoționantă a unei prietenii neobișnuite - cea dintre o adolescentă și un robot de luptă extraterestru.Filmul are sensibilitate, iar Bumblebee are suflet de copil deși e alcătuit exclusiv din fiare.
Odată cu Bumblebee, recunoaștem mai pregnant influența lui Steven Spielberg (și aici în calitate de producător, ca și la alte filme Transformers, de altfel) în inefabilul subiectelor care l-au consacrat: lucrurile supranaturale există ca să aducă la un loc familii obișnuite destrămate.
The Place/Localul
The Place/Localul, în regia italianului Paolo Genovese (Perfetti sconosciuti/Complet necunoscuți), prezintă un necunoscut misterios care stă în fiecare zi la aceeași masă a aceluiași restaurant, angajându-se să îndeplinească cele mai mari și aproape imposibile dorințe ale celor care se așază la masa lui, cerându-le, în schimb, să îndeplinească sarcini ciudate.
Este filmul poate cel mai apropiat - la nivelul conținutului ideatic - de Stalker/Călăuza, al cineastului de geniu Andrei Tarkovski. În The Place/Localul, regizorul italian Paolo Genovese schimbă registrul comic din filmul anterior, cu o temă gravă, pentru a pune întrebări fundamentale despre umanitate, dorință disperare și... monștrii din noi.
Luna lui Jupiter/Jupiter holdja
După ce lua în 2014 premiul Un Certain Regard pentru White God, regizorul maghiar Kornél Mundruczó revenea la Cannes în 2017, în principala secțiune competițională cu Jupiter's Moon, care începe ca un film despre imigranți și se relevă până la final a fi un film tulburător despre credință. In Jupiter's Moon, un tânăr emigrant este împușcat în timp ce trecea ilegal frontiera.
Scenele din deschidere, cu Aryan și tatăl său (de meserie tâmplar, informație poate nu întâmplătoare), îmbarcați într-un transport clandestin, sunt claustrofobe și tulburătoare, mai ales în contextul actual și al reportajelor televizate de la granițele Europei. Sub șocul rănii provocate, Aryan (Zsombor Jéger) descoperă că are acum puterea de a levita... Noi am fi dat filmului un Oscar.
