Mihai Eminescu - 170 de ani de la naștere

PreviewImage

Actuala expoziție este organizată în contextul evenimentelor dedicate Zilei Naționale a Culturii și este prilejuită de aniversarea a 170 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu.  Vor fi expuse prezintă treizeci și nouă lucrări de pictură şi grafică din colecţiile Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, dar şi alte şapte lucrări din patrimoniul Muzeului Naţional de Literatură M. Kogălniceanu. 

Chipul şi opera lui Mihai Eminesu au fost reflectate în diverse domenii şi genuri ale artelor plastice. Portretele, compoziţiile figurative sau simbolice, peisajele sunt legate atât de opera cât şi de viaţa şi personalitatea lui Eminescu. 

Ecourile operei eminesciene sunt prezente în tablourile pictorilor prezenţi în expoziţie: De treci codrii de aramă de A. Sârbu,  Metamorfoze  de Ghenadie Tâciuc,  Pe lângă plopii fără soţ de Ghenadie Jalbă, După scrisoarea a treia de M. Eminescu de Eleonora Romanescu, Doi copaci de Ştefan Florescu, Închinare poetului de Ilie Cojocaru, Sărmanul Dionis de Vasile Moşanu, Luceafărul de Anatol Rurac, Hiperion de Gheorghe Oprea, Val conceptual de Ion Daghi şi multe altele. Autori ca: Maria Mardare, Igor Isac, Alexei Katalnikov, Tudor Zbârnea, Petru Tulei, Ghenadie Tâciuc, Ion Stepanov şi Vasile Naşcu au valorificat creaţia poetului în compoziţii tematice inspirate. 

Linogravura Arborele Eminescu de Aurel David - lucrarea de grafică supranumită imagine simbol, una dintre operele consacrate, concepută prin prisma viziunii romantice a relaţiei dintre spirit şi materie, poate fi admirată pe simeze.

Lucrările oferite cu generozitate de către Muzeul Naţional de Literatură M. Kogălniceanu:  Mihai Eminescu (1974) şi Eminescu în bijdeuca lui Creangă (1976) de Mihail Grecu, Cumpăna cu două ciuturi (2002) de Iurie Platon, Eminescu (1986) de Alexei Catalnicov, Eminescu (1989) de Vespasian Lungu, Eminescu (1989) de Alexand Neforosov şi goblenul Luceafărul (1979) semnat de Elena Bontea, consituie alte piese de rezistenţă ale expoziţiei. 

Pictura Eminescu în bojdeuca lui Creangă (1976) de Mihai Grecu redă atmosfera degajată a unei discuţii între doi prieteni. Accentele cromatice pale, dar proaspete, modulaţiile tonurilor deschise ale hainelor, interiorul tipic românesc al încăperii creează o atmosferă deosebită, conferă unitate şi expresivitate emoţională tabloului, notează cercetătoarea Cezara Gheorghiţă.

Opera lui Eminescu a fost şi va rămâne un motiv de inspiraţie pentru artişti plastici care vor căuta un punct de tangenţă, vor dialoga cu ea şi vor descoperi noi frumuseţi, noi aspecte valorice şi filosofice. Cu trecerea anilor creaţia poetului va căpăta noi dimensiuni estetice şi înţelesuri semantice. 

Expoziția va rămâne deschisă pentru public în perioada 15 ianuarie – 02 februarie 2020.