Steaua fără nume

Din pură coincidenţă ajung oare concomitent în gara din câmp Mona şi cartea veche pe care Miroiu o comandase de ceva timp de la Bucureşti? Ce aştepta, de fapt, profesorul: cartea care avea să-l ajute să calculeze cu exactitate coordonatele stelei sau însăşi steaua? Aceasta este întrebarea, care, asemeni unui fir roşu, străbate spectacolul montat de Boris Focşa.

În montările anterioare, regizorii au conferit o oarecare lejeritate subiectului, abordând „Steaua fără nume”drept o întâmplare, o înşiruire de circumstanţe, condimentată cu apariţii patetice şi vorbe de duh, care reuşeşte să anime viaţa unei provincii şi să tulbure existenţa unui profesor de astronomie.